Sporturile antice şi importanţa victoriei

„ORICE om care participă la o competiţie exercită stăpânire de sine în toate lucrurile.“ „Dacă cineva concurează la jocuri, nu e încoronat decât dacă a concurat potrivit regulilor.“ — 1 Corinteni 9:25; 2 Timotei 2:5.

Jocurile la care s-a referit Pavel erau o parte integrantă a culturii greceşti antice. Ce ne spune istoria despre aceste întreceri sportive şi despre atmosfera lor?

De curând, Colosseum-ul din Roma a găzduit o expoziţie pe tema jocurilor greceşti, intitulată Nike — Il gioco e la vittoria (Nike* — Jocul şi Victoria). Exponatele au oferit un răspuns la întrebarea de mai sus, lansându-ne totodată invitaţia de a medita la modul în care ar trebui să privească un creştin sporturile. Grecii nu au fost primii care au practicat sportul. Cu toate acestea, în jurul secolului al VIII-lea î.e.n., poetul grec Homer a descris o societate animată de idealuri eroice şi de un spirit de competiţie, în care destoinicia militară şi calităţile atletice erau foarte preţuite. Expoziţia a arătat că primele sărbători greceşti au avut loc cu ocazia funeraliilor unor eroi, ca acte de cult în cinstea zeilor. De pildă, în Iliada de Homer — cea mai veche operă care s-a păstrat din literatura greacă — se descrie cum războinici de seamă, tovarăşi ai lui Ahile, şi-au lăsat armele la o parte şi, în cadrul riturilor funerare pentru Patrocle, s-au întrecut pentru a-şi dovedi vitejia la luptă, la pugilat, la aruncarea discului şi a suliţei şi la cursele de care.

Reclame

Bucataria orientala

Plină de arome exotice, bucătăria orientală îţi oferă o călătorie culinară prin ţările arabe, India, China şi alte ţări ale continentului Asiatic. Dacă vrei să încerci fascinantele reţete orientale vei trece prin ţări ca Thailanda, Vietnam, Indonezia, Filipine, India, dar şi Pakistan, Kazakhstan, Mongolia, Iran, Turcia, Yemen.

Cert este că bucătăria orientală e la fel de veche ca şi civilizaţia. S-a născut în antichitate, a suportat diverse influenţe, inclusiv pe cea europeană în timpul colonizării, apoi s-a dezvoltat independent.

În partea de sud-est – Tailanda, Cambodgia, Vietnam, Indonezia, Singapore – se folosesc în reţete culinare condimente un pic mai blânde stinse cu suc de lămâie şi verdeţuri.

Ritual Egiptean de beauty

Acest  ritual isi are originea in vremea reginei Cleopatra. Se spune ca unul dintre secretele frumusetii acestei regine era folosirea uleiului de nigella cu proprietati antioxidante, antiseptice, regeneratoare si hidratante.

Ritualul se adreseaza tenurilor sensibile si iritate.

Acesta consta in:

Demachiere cu ulei de argan.

Peeling enzimatic cu ulei de nigella si unt de shea. Particulele foarte fine indeparteaza delicat impuritatile.

Masca avand la baza ulei de nigella. Aceasta masca datorita proprietatilor calmante, cicatrizante, antiinflamatoare si emoliente.

Aplicarea cremei cu un usor masaj. Crema are baza uleiul de nigella caruia I se alatura ceramidele si ceaiul verde cunoscut ca un puternic antioxidant.

Ritualurile de frumusete orientale

Dupa ce zeci de ani femeile au cautat si folosit produse cu un continut ridicat de activi sintetici, in ultima vreme in intraga lume incep sa fie pretuite, traditiile de infrumusetare vechi de mii de ani.

In cazul cosmeticii traditionale orientale, retetele  produselor de curatare si ingrijire a tenului se transmit din generatie in generatie.

Ingrijirea corpului si relaxarea din timpul acestor ritualuri face parte din cultura orientala.

Cateva din produsele naturale folosite ar fi:

Apa de petale trandafir

Apa de petale de flori de portocal

Mierea

Laptisorul de matca

Uleiul de argan

Pulberea obtinuta din zdrobirea nucilor de argan

Creează-ți site-ul web la WordPress.com
Începe